joi, 5 noiembrie 2009

Structura virusului H1N1

Structura

Analizele făcute până acum sugerează că avem de-a face cu un virus moderat, care nu este atât de agresiv precum H5N1, tulpina de gripă aviară care i-a îngrijorat pe oamenii de ştiinţă în ultimul deceniu.

Virusurile gripei A sunt clasificate în funcţie de două proteine aflate la suprafaţa virusului – hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N).

Comparaţie între tulpinele gripale

* H1N1 (gripa porcină)

Se răspândeşte uşor prin picături pulverizate în jurul persoanei infective prin tuse şi strănut.

Simptome puţin severe, cu mortalitate redusă.

* H5N1 (gripa aviară)

Poate avea mutaţii rapide.

Poate cauza îmbolnăviri severe, pneumonii, etc.

Se răspândeşte uşor între păsări dar mai rar de la om la om.

Tulpina gripei porcine este un virus H1N1, acelaşi tip cu cel al gripei sezoniere, care circulă prin lume în fiecare an, şi ucide aproximativ 1 % dintre cei infectaţi sau mai mult, într-un an în care se înregistrează o epidemie. Profesorul Wendy Barclay, şeful de catedrei de virusologie gripală la Imperial College din Londra spune că „indiciile iniţiale sugerează că nu există nimic în structura genetică a virusului care să cauzeze îngrijorare” (engleză initial indications suggest there is nothing about the genetic make-up of the new virus which is a cause for particular concern).

Cheia care poate indica potenţialul agresiv al virusului stă în proteina H1. „Există două aspecte – unul constă în receptorii pe care virusul are tendinţa să se fixeze şi ceea ce vedem este că H1N1 are tendinţa să se fixeze pe tractul respirator superior mai degrabă, decât adânc în plămâni. Al doilea, atunci când un virus gripal se fixează pe tractul respirator superior, are tendinţa să cauzeze o îmbolnăvire uşoară, dar se poate răspândi cu uşurinţă prin tuse şi strănut”, explică profesorul Barclay.

Dacă un virus se fixează adânc în plămâni, va cauza o îmbolnăvire severă, precum în cazul virusului gripei aviare H5N1, care a provocat panică şi îngrijorare în ultimii ani.

Virusul trebuie să se separe în două pentru a deveni activ şi foloseşte o enzimă din gazda sa pentru a face asta. Cele mai multe virusuri gripale sunt restricţionate la nivelul tractului respirator, pentru că utilizează enzime din plămâni. Dar unele, precum virusurile H5, pot evolua separându-se în două în afara plămânilor, aşa că se pot replica în exteriorul tractului respirator.

Analiză

Aceste indicii iniţiale sunt mai mult estimări, provenite din studierea structurii genetice a virusului şi prin comparaţia cu informaţiile deţinute cu privire la alte virusuri gripale cunoscute.

Vor trece săptămâni sau chiar luni până la o analiză biologică solidă, care să descopere potenţialul virusului H1N1. Ceea ce ne arată acest început de epidemie este dificultatea de a prezice potenţialul pandemic al tulpinilor gripale noi. În curând, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va începe secvenţierea genetică a virusului şi va monitoriza orice mutaţie sau schimbare cu potenţial agresiv.

Însă, există un aspect, care aduce o rază de speranţă în privinţa potenţialului pandemic al virusului H1N1. Acesta constă în faptul că, până acum, nu s-a descoperit nimic neobişnuit în proteina aflată în nucleul virusului, numită NS1, care este legată de puterea răspunsului imun pe care-l produce virusul. În cazul unor virusuri patogene, proteina NS1 iniţiază o furtună a citokinelor, o reacţie imună severă, ce poate fi fatală chiar şi pentru persoanele tinere şi sănătoase.

Sursa: Wikipedia – 3.11.2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu