Se afișează postările cu eticheta Despre Gripa porcina la general. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Despre Gripa porcina la general. Afișați toate postările

marți, 17 noiembrie 2009

Pandemia de gripă tip A(H1N1) la general

Pandemia de gripă tip A(H1N1) din 2009 a fost cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie. Deşi este vorba de o boală gripală uşoară şi cu o mortalitate relativ scăzută, alături de informaţiile şi îndrumările de educaţie sanitară benefice, media a declanşat şi o panică globală, cu rezultate nefaste. Gripa de tip A(H1N1) numită şi gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa Nord-Americană a izbucnit în Mexic în luna aprilie 2009 şi s-a răspândit în întreaga lume.

Începutul epidemiei
Guvernul mexican a raportat Organizţiei Mondiale a Sănătăţii la 23 aprilie 2009 despre trei incidente separate:

* În Districtul Federal Mexico (Capitala) a apărut o serie de cazuri de viroză pulmonară şi a căilor respiratorii superioare începând de la data de 18 martie. Numărul de cazuri a crescut permanent ajungând la 854, dintre care, 59 decese.
* În San Luis Potosi, în centrul Mexicului, 24 de cazuri, cu opt decese.
* În Mexicali, la graniţa cu Statele Unite, 4 cazuri, fără mortalitate.

Dintre probele de laborator trimise la analiză în Canada, 18 au fost găsite pozitive la virusul gripal porcin A/H1N1, 12 dintre ele fiind identice genetic cu tulpini virale provenite din California[1].

Boala
Până în prezent zeci de state din întreaga lume au izolat la bolnavii de gripă virusul A(H1N1). Oficialităţile medicale raportează o boală gripală relativ uşoară, cu febră moderată, curbatură şi afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice, cu rare tendinţe de complicaţii.

Letalitatea - în general, prin insificienţă respiratorie acută - intervine la persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistenţa slăbită succesiv unor boli cronice, etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc cuprinde şi tineret, femei gravide, sindromul metabolic, obezitate.

Accente epidemiologice
1. Rezervorul de virus: Deşi de origine porcină, nu s-au descris în anul 2009 cazuri de transmitere directă de la porc la om. Toate cazurile anchetate şi raportate au fost intra-umane.
2. Agentul de transmitere, principalul vector de răspândire a virusului au fost, nu animale sau păsări, ci avioanele (turism). În afară de vehicularea purtătorilor de virusuri la mari distanţe, aerul din avioane, reciclat, climatizat şi păstrat la condiţiile normale de presiune, este filtrat de particule supra micronice, deci ineficient pentru o parte dintre microbi şi pentru toate virusurile. Aceste condiţii înlesnesc transmiterea de virusuri de la un purtător, la mai mulţi călători.
3. Anotimpul: De regulă, gripele încep toamna şi dispar primăvara. Epidemia de gripă din 2009 s-a declanşat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie şi nu se ştie când va atinge apogeul. Organizarea sanitară mexicană a funcţionat cu o eficienţă parţială - dintre cele 63 de cazuri mortale declarate iniţial nu se poate conclude precis că în toate cazurile decesul a survenit în urma acestei gripe, anchetele epidemiologice nu au izbutit să stabilească sursa infecţiei şi nici când a izbucnit epidemia (când au apărut primele cazuri) şi cu ce amploare.
4. Grupa de vârstă: Grupa uzuală de risc la gripele obişnuite, în funcţie de vârstă, cuprinde populaţia trecută de 60 de ani. Actuala epidemie ocoleşte această grupă, preferând cu predilecţie populaţia de sub 40 de ani.
5. Fenomenul de aisberg: La bolile infective care nu dau mortalitate de 100 % există fenomenul de aisberg adică, cazurile manifeste clinic constitue doar o parte, mai mică sau mai mare, din populaţia infestată, purtătoare de germen, infectivă şi rezistentă faţă de germen. Deoarece încă nu s-au făcut cercetări pe eşantioane de populaţie, procentul de purtători sănătoşi este necunoscut. Este bine de ştiut că, cu cât procentul de populaţie rezistentă/imună este mai mare, cu atât scade amploarea epidemiei (efectul turmei).

Toate aceste puncte au valabilitatea limitată de o posibilă schimbare a edificiului antigenic viral, de care ne temem cu toţii[2].

În 11 iunie 2009 OMS a decis ridicarea gradului de pandemie la nivelul maxim de 6, ceea ce însemna că pandemia este inevitabilă[3][4].

În România

Primul caz confirmat de gripa A (H1N1) în România a fost confirmată pe 27 mai 2009 la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai, dupa ce a facut escala la Paris.

Conform directorului „Institutului Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, Femeia avea o formă uşoară de boală şi nu mai prezintă acum riscul de a răspândi virusul.

joi, 5 noiembrie 2009

50 de întrebări şi răspunsuri despre gripa porcină

1. Ce e gripa porcină?
Gripa porcină este o boală respiratorie infecţioasă.

2. Cum se transmite?
Se transmite pe calea aerului, de la om la om.

3. Care sunt simptomele?
Febră de 37,5 - 38 de grade, tuse, secreţii nazale apoase, dureri de cap şi musculare, stare de oboseală.

4. De ce e virusul aşa de agresiv?
Pentru că se modifică pe măsură ce se transmite de la om la om.

5. Care sunt complicaţiile gripei?
Infecţiile pulmonare grave.

6. În ce condiţii este mortală?
Dacă sistemul imunitar e foarte scăzut, dacă suferi de o boală cronică sau dacă nu te prezinţi din timp la medic.

7. Cu ce se tratează?
Cu antivirale, în nici un caz cu antibiotice.

8. Cum ne ferim?
Respectarea cu stricteţe a normelor de igienă, evitarea aglomeraţiei şi evitarea contactului cu persoanele bolnave.

9. Cum ne spălăm pe mâini?
Frecaţi bine mâinile cu apă şi săpun, până la încheieturi. Spălaţi şi bijuteriile.

10. Cum sufli corect nasul?
Într-o batistă de unică folosinţă, pe care o arunci imediat la coşul de gunoi.

11. Cum strănuţi?
Ideal e să strănuţi în şerveţel, însă, dacă nu ai unul la îndemână, strănută, ducând gura spre umăr.

12. Cum mă comport când mă întâlnesc cu cineva?
Evită să dai mâna sau să te îmbrăţişezi cu respectiva persoană.

13. Cum mă protejez în mijloacele de transport în comun?
Ai putea folosi un fular, cu care să-ţi acoperi nasul şi gura.

14. Ce fac dacă un coleg are simptome de gripă?
Păstrez distanţa faţă de el şi îl îndrum spre medic.

15. Prin sărut mă pot îmbolnăvi?
Da, pentru că virusul se transmite prin salivă.

16. Mă pot feri prin alimentaţie?
Depinde de la caz la caz, însă consumând multe fructe şi legume proaspete îţi întăreşti sistemul imunitar.

17. Care e diferenţa între gripa porcină şi gripa sezonieră?
Diferă simptomele, care în cazul gripei porcine sunt mai uşoare.

18. Cine are cel mai mare risc?
Tinerii, personalul me-dico-sanitar şi cel din serviciile publice.

19. Cum îţi faci testul şi unde?
Testul presupune efectuarea unui exudat faringian şi recoltarea de secreţii nazale. Ambele analize se efectuează în secţiile de boli infecţioase ale spitalelor.

20. Cât de repede trebuie să mă duc la doctor?
Imediat cum suspectezi că nu e vorba de o simplă răceală şi prezinţi simptome specifice.

21. Trebuie să stau acasă de la primele simptome?
Da.

22. Cât timp stau izolat?
Şapte zile.

23. Cum îmi protejez familia dacă m-am îmbolnăvit?
Te izolezi într-o singură cameră şi eviţi contactul cu membrii familiei.

24. Câte cazuri s-au înregistrat până acum?
Peste 600.000 de cazuri.

25. Câte decese?
6.171 de decese.

26. Care sunt cele mai afectate zone?
Statele Unite ale Americii şi Europa.

27. Unde a izbucnit gripa porcină şi când?
În Mexic, în aprilie 2009.

28. Care e cel mai pesimist scenariu la nivel european?
Între 40.000 şi 220.000 de decese, potrivit Uniunii Europene.

29. Câte cazuri s-au înregistrat până acum în România?
585 de cazuri.

30. Care sunt judeţele cu cele mai multe cazuri?
Iaşi, Prahova, Dolj, Suceava şi municipiul Bucureşti.

31. Care e cel mai pesimist scenariu în România?
Între 3.600 şi 6.000 de posibile decese.

32. Există vaccin?
Da.

33. Cum se face vaccinul?
Injectabil, în mână.

34. Cât de util e vaccinul?
???

35. Cine trebuie să se vaccineze?
Elevii de peste 14 ani, liceenii, personalul medico-sanitar, personalul din serviciile publice esenţiale, persoanele de peste 65 de ani cu risc crescut de complicaţii, gravidele.

36. Are reacţii adverse vaccinul?
Dureri de cap şi musculare, febră, greaţă, frison, stare de rău şi tumefacţie (la nivel local). Reacţiile sunt uşoare şi dispar în 24 - 48 de ore (cele locale).

37. Mă protejează vaccinul de gripă sezonieră?
Vaccinarea sezonieră nu ne protejează deloc împotriva gripei cu virusul AH1N1.

38. Putem face amândouă vaccinurile?
Administrarea la un interval de două săptămâni, în braţe diferite a vaccinurilor pentru gripa sezonieră şi pentru cea porcină nu influenţează în nici un fel organismul.

39. Medicamentele tradiţionale pentru gripă mă ajută?
Nu, în caz de gripă porcină doar antiviralele ajută.

40. Ce contraindicaţii are vaccinul?
Vaccinul nu e indicat persoanelor cu alergie severă la ou.

41. Riscuri pentru gravide?
Nu sunt.

42. De la ce vârstă se poate vaccina copilul?
De la vârsta de 6 luni.

43. Cum protejezi bebeluşul până la vârsta de vaccinare (până la 6 luni)?
Fereşte-l de aglomeraţie şi alăptează-l la sân.

44. De ce tinerii sunt mai expuşi decât persoanele mai în vârstă?
Persoanele cu vârste între 20 şi 49 de ani sunt mai expuse decât cele cu vârste peste 60 de ani, deoarece acestea din urmă sunt protejate, probabil, datorită expunerii anterioare la un virus asemănător.

45. Când începe vaccinarea la noi în ţară?
Din 26 noiembrie, primele 1.300.000 de doze vor fi utilizate pentru vaccinarea personalului medico-sanitar şi pentru cea a elevilor de liceu şi a studenţilor din cele două mari focare, Iaşi şi Bucureşti.

46. Câte persoane vor fi vaccinate în România?
Şapte milioane de oameni, pe tot parcursul sezonului.

47. Câte persoane ar trebui vaccinate pentru a nu izbucni epidemia?
30% din populaţie.

48. Ce fac cei care nu sunt vaccinaţi în campanie?
Nu se pot vaccina împotriva AH1N1, deoarece vaccinul nu se va găsi în farmacii. Va trebui să respecte recomandările specialiştilor.

49. Mă protejează măştile?
Măştile chirurgicale oferă o protecţie minimă. Doar cele tip FFP2, cu supapă de expiraţie, îţi pot oferi o protecţie eficientă. În farmacie, costă circa 14 lei.

50. Ce fac dacă mă îmbolnăvesc în străinătate?
Trebuie contactat telefonic consulatul României în acea ţară, care te va îndruma spre o unitate sanitară. Dacă nu există o asigurare medicală, se solicită orice unitate medicală pentru îngrijiri.

Structura virusului H1N1

Structura

Analizele făcute până acum sugerează că avem de-a face cu un virus moderat, care nu este atât de agresiv precum H5N1, tulpina de gripă aviară care i-a îngrijorat pe oamenii de ştiinţă în ultimul deceniu.

Virusurile gripei A sunt clasificate în funcţie de două proteine aflate la suprafaţa virusului – hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N).

Comparaţie între tulpinele gripale

* H1N1 (gripa porcină)

Se răspândeşte uşor prin picături pulverizate în jurul persoanei infective prin tuse şi strănut.

Simptome puţin severe, cu mortalitate redusă.

* H5N1 (gripa aviară)

Poate avea mutaţii rapide.

Poate cauza îmbolnăviri severe, pneumonii, etc.

Se răspândeşte uşor între păsări dar mai rar de la om la om.

Tulpina gripei porcine este un virus H1N1, acelaşi tip cu cel al gripei sezoniere, care circulă prin lume în fiecare an, şi ucide aproximativ 1 % dintre cei infectaţi sau mai mult, într-un an în care se înregistrează o epidemie. Profesorul Wendy Barclay, şeful de catedrei de virusologie gripală la Imperial College din Londra spune că „indiciile iniţiale sugerează că nu există nimic în structura genetică a virusului care să cauzeze îngrijorare” (engleză initial indications suggest there is nothing about the genetic make-up of the new virus which is a cause for particular concern).

Cheia care poate indica potenţialul agresiv al virusului stă în proteina H1. „Există două aspecte – unul constă în receptorii pe care virusul are tendinţa să se fixeze şi ceea ce vedem este că H1N1 are tendinţa să se fixeze pe tractul respirator superior mai degrabă, decât adânc în plămâni. Al doilea, atunci când un virus gripal se fixează pe tractul respirator superior, are tendinţa să cauzeze o îmbolnăvire uşoară, dar se poate răspândi cu uşurinţă prin tuse şi strănut”, explică profesorul Barclay.

Dacă un virus se fixează adânc în plămâni, va cauza o îmbolnăvire severă, precum în cazul virusului gripei aviare H5N1, care a provocat panică şi îngrijorare în ultimii ani.

Virusul trebuie să se separe în două pentru a deveni activ şi foloseşte o enzimă din gazda sa pentru a face asta. Cele mai multe virusuri gripale sunt restricţionate la nivelul tractului respirator, pentru că utilizează enzime din plămâni. Dar unele, precum virusurile H5, pot evolua separându-se în două în afara plămânilor, aşa că se pot replica în exteriorul tractului respirator.

Analiză

Aceste indicii iniţiale sunt mai mult estimări, provenite din studierea structurii genetice a virusului şi prin comparaţia cu informaţiile deţinute cu privire la alte virusuri gripale cunoscute.

Vor trece săptămâni sau chiar luni până la o analiză biologică solidă, care să descopere potenţialul virusului H1N1. Ceea ce ne arată acest început de epidemie este dificultatea de a prezice potenţialul pandemic al tulpinilor gripale noi. În curând, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va începe secvenţierea genetică a virusului şi va monitoriza orice mutaţie sau schimbare cu potenţial agresiv.

Însă, există un aspect, care aduce o rază de speranţă în privinţa potenţialului pandemic al virusului H1N1. Acesta constă în faptul că, până acum, nu s-a descoperit nimic neobişnuit în proteina aflată în nucleul virusului, numită NS1, care este legată de puterea răspunsului imun pe care-l produce virusul. În cazul unor virusuri patogene, proteina NS1 iniţiază o furtună a citokinelor, o reacţie imună severă, ce poate fi fatală chiar şi pentru persoanele tinere şi sănătoase.

Sursa: Wikipedia – 3.11.2009